Ultima realizare in materie de pilit briar s-a concretizat intr-o pipa poker. Cu aceasta ocazie am constatat ca formele cele mai simple se fac cel mai greu. Orice mic defect de prelucrare sare imediat in ochi si necesita o prelucrare foarte atenta la detaliu.
Ca un facut, atunci cand o pipa da sa iasa bine, materialul vine in intampinare cu defecte, care, in acest caz, au fost 2 gauri. Prima, am astupat-o folosind amestecul miraculos constand in aracet si pilitura fina de briar. A doua, de pe fundul pipei, am prelucrat-o in forma de disc urmand ca pe viitor sa fie amplasat in gaura un efect metalic cromat cu o inscriptie.
Dupa mai multe incercari de colorare, pornind de la negru, trecand apoi la galben, la final am aplicat 3 straturi maro (nuc). A iesit astfel un contrast mai accentuat intre negrul initial, cu trecere la bejul natural al briarului pe nervurile mai tari care nu absorb baitul.
La final, pipa a fost slefuita cu hartie abraziva de granulatie 1000, dupa care polishata cu pasla si pasta de lemn maro, disc din bumbac cu pasta albastra si apoi acoperita cu un strat de ceara carnauba.
