Partea a X-a: „Palacio Aldama” – reşedinţa mărcii „La Corona”

Pe urmele fabricilor de havane

Faţada este presărată cu arbori. Acum mai mult de un secol aceşti arbori erau foarte mici, astăzi au ajuns să acopere toată faţada

„Palacio Aldama“ a adăpostit pe parcursul multor ani, în special la sfârşitul secolului al XIX-lea în perioada de maximă înflorire a industriei cubaneze de trabucuri, renumita manufactură „La Corona”.
Palatul se află la numai câteva minute de mers pe jos de la Capitolio. Din faţa Capitolio se coboară Paseo (nu în direcţia Malecón, ci în direcţia opusă), până la „Fuente de la India” ( o fântână arteziană) unde se întâlneşte cu Avenida Simon Bolívar (sau Calle Reina) şi Calle Maximo Gomez (sau Calle Monte). Dacă se urcă la dreapta Calle Avenida Simon Bolívar, la a doua intersecţie vis-a-vis pe partea stângă se ridică o clădire mare, impresionantă. Arborii mari, crescuţi deşi şi coloanele măreţe dau o impresie puţin obscură. Acesta este „Palacio Aldama”.

Coloane masive înconjoară faţada palatului

Ceea ce astăzi este cunoscut sub numele de „Palacio Aldama”, desemna iniţial două clădiri. Una dintre clădiri se afla pe Calzada de San Luis Gonzaga 1 (ulterior numită Calle Reina, actualmente Avenida de Simon Bolívar). Ea a fost construită de José Manuel Carreras în jurul anului 1840 pentru magnatul zahărului originar din Ţara Bascilor, Domingo de Aldama.

Adresa celei de a doua clădiri era Calle Amistad 142, situată la colţ cu Calle Estrella. Acolo a locuit familia Domingo del Montes. În anul 1869 autorităţile spaniole au cercetat casa familiei Del Monte, locatarii clădirii de pe Calle Amistad 142. Cu un an înainte, în 1868, începuse primul război, aşa numitul „război de zece ani” de eliberare a Cubei de sub dominaţia colonială spaniolă. Abia în anul 1902 Cuba a primit statutul formal de republică. Familia Del Monte a fost suspectată de colaborare cu revoluţionarii. Autorităţile au presupus existenţa unui depozit de arme în casă, care totuşi nu a putut fi descoperit cu ocazia cercetării. În acelaşi cadru funcţionarii au cercetat şi clădirea vecină a familiei Aldama. Prin acest act arbitrar aceştia s-au simţit provocaţi să emigreze în SUA. Averea familiei Aldama a fost confiscată. Fuga lor în SUA a fost interpretată drept recunoaştere a vinovăţiei.

Abia în anul 1889 clădirea a fost scoasă la licitaţie, fiind achiziţionată de firma „Alvarez y Lopez Cia.“ Cu câţiva ani înainte aceeaşi societate a cumpărat şi clădirea învecinată a familiei Del Monte. După lucrări de reconstrucţie, marele complex de clădiri putea fi folosit ca fabrică de trabucuri. Această manufactură a primit numele „La Corona”.

Manuel Lopez preluase din 1882 marca „La Corona” de pe mâna familiei Carbagas, care avea probleme financiare din cauza războiului de independenţă. Ulterior marca „La Corona” a trecut în mâinile lui Segundo Alvarez. Acesta provenea dintr-o veche familie de comercianţi, care se ocupa de mult timp de afacerile cu tutun. Cu câteva decenii înainte, în anul 1855, într-o perioadă în care trabucul cubanez era ascuns în încălţările copiilor, Segundo Alvarez conducea deja o producţie proprie de trabucuri. Împreună cu Perfecto Lopez, asociatul firmei „Alvarez y Lopez Cía.“, au făcut din „La Corona” o marcă renumită, care a rămas cunoscută până astăzi. Încă din anul 1889 britanicii au cumpărat acţiuni la „Alvarez y Lopez Cia.“ Împreună cu Gustavo Bock, Alvarez şi Lopez au condus destinele „La Corona”. Câţiva ani mai târziu acţiunile britanice au trecut în posesia „American Tobacco Co.“

La începutul secolului XX s-a adăugat clădirii un al treilea nivel. Palatul a fost utilizat ca fabrică de trabucuri până în anul 1932, când instalaţia de rulare a fost închisă ca urmare a unei greve generale. Un an mai târziu clădirea şi-a redeschis porţile, dar nu ca manufactură, ci ca magazin universal. Ea este utilizată până astăzi ca magazin şi clădire de birouri. Etajul trei a fost îndepărtat în anul 1971. De atunci clădirea se regăseşte în forma sa iniţială.

Printr-o intrare largă se ajunge în curtea interioară a palatului