Cognac-ul a fost descris in multe feluri: apa vietii, cel mai bun brandy dintre cate exista, cel mai sofisticat produs distilat. La fel ca multe alte „inventii geniale“ ale omenirii, nasterea lui se datoreaza purei intamplari: negustorii olandezi ai secolului al XVI-lea, ca sa faca mai mult loc pe navele lor, au decis sa distileze vinurile si sa le „recompuna“ apoi, cu adaos de apa, la destinatie. Clientii, insa, au hotarat altfel. Incantati de gustul deosebit al distilatului, l-au cumparat asa. S-a nascut astfel o legenda.
La inceputul secolului al XVI-lea, navigatorii ce faceau afaceri in zona Canalului Manecii, majoritatea englezi si olandezi, au inceput sa distileze vinul, considerand ca in acest mod pot transporta mai mult vin intr-un spatiu mult mai mic. Adaugau, apoi, apa „vinului concentrat“, dupa care il vindeau. Olandezii au numit aceasta bautura „Brandewijn“, echivalentul englezescului „burned wine“ („vin ars“) si antemergatorul cuvantului „Brandy“. La vremea respectiva, olandezii, care erau stapani de necontestat ai negotului in zona Balticii, incep sa transporte cu succes mari cantitati de „vin ars“ catre Rusia, Suedia, Norvegia si Finlanda.
Doar un secol mai tarziu, locuitorii provinciei Cognac incep sa faca dubla distilare a vinului, reducand si mai mult apa din vin, bautura rezultata pastrand totusi aroma si buchetul vinului din care provenea. Din pura intamplare se descopera, insa, ca „apa vietii“ isi imbunatateste calitatile in timp, in contact cu lemnul de stejar. Dupa un timp, „vinul ars“ incepe sa fie cautat si consumat fara adaos de apa si primeste numele de „Cognac“, dupa zona unde era produs (regiunea Cognac cuprinde sapte areale, dintre care cel mai bun este Grand Champagne, urmat de Petit Champagne, Borderies, Fins Bois, Bons Bois, Bois Ordinaires si Bois Commune).
Cu un sol bogat, o clima moderat mediteraneana si generoase resurse heliotermice, Valea Charente din Cognac reprezinta un loc excelent pentru cultivarea vitei-de-vie, iar cele mai bune cognac-uri sunt produse si azi pe baza de vinuri din Champagne.
Pe la mijlocul secolului al XVIII-lea cresc exporturile de cognac catre Olanda, Anglia, America de Est si Orientul indepartat. Era inceputul unui nou ciclu economic, ce va conduce, de-a lungul timpului, la aparitia fabricilor de sticle, dopuri si etichete. Regiunea Cognac devine rapid un centru important pentru economia franceza.
In 1909 este semnat primul decret pentru protectia numelui Cognac si a modului de fabricare a bauturii. Potrivit acestuia, numele de Cognac va fi purtat numai de bauturile alcoolice produse din anumite soiuri de struguri, din zone precis indicate de lege. Bautura putea fi obtinuta numai prin tehnici autorizate, respectan-du-se procedeul de dubla-distilare in alambicuri de cupru si pastrarea in butoaie de stejar pentru o perioada stabilita de timp.
Maturarea in butoaie de stejar este esentiala
Dupa procedura de dubla-distilare, in timpul maturarii in butoaie de stejar cognacul pierde aproape o treime din continutul alcoolic, ajungand de la 72% la 40%. Tot atunci are loc un proces, extrem de lent, de microoxidare, despre care cunoscatorii spun ca „face diferenta“.In prima faza, cognacul isi ia, in urma contactului cu lemnul de stejar, taninurile, aroma si gustul specific. Culoarea aurie a cognacului este data de taninurile transmise de lemnul de stejar, lemnul mai tanar dand „apei vietii“ o cantitate mult mai mare de taninuri decat lemnul vechi. A doua faza, maturarea propriu-zisa, numita si hidroliza, este perioada in care cognacul „se asaza“. Dupa doi-trei ani de maturare, s-ar putea spune ca nobila bautura atinge calitatile propice consumului. Insa marile cognacuri sunt tinute mult mai mult timp la maturat, castigand astfel complexitate, parfum, aroma si gust. Buchetul si aroma perfecta a cognacului ajung la perfectiune numai dupa cincizeci de ani de maturare.
In final, cea de-a treia faza – „oxidarea“ – este faza in care isi desavarseste buchetul si culoarea aurie. O data transferat in sticle, cognacul nu mai are contact cu aerul sau cu lemnul, astfel ca procesul de maturare inceteaza. Producatorii renumiti isi pastreaza cognacul vechi in damigene in pivnite cu totul si cu totul speciale, numite in mod traditional „Paradise“.
Cognac Frapin Cuvee 1888 este unul dintre cele mai scumpe brandy-uri din lume, pretul unei sticle ajungand la 4.400 de euro. Este imbuteliat in recipient de cristal de 70 ml, capacul sticlei fiind din aur de 24 K. In lume nu exista decat 1.888 de sticle. Potrivit lui Beatrice Cointreau, presedintele executiv al casei Cognac Frapin, cognac-ul isi justifica pretul deoarece este incomparabil.
Ca orice produs cu adevarat legendar, cognacul reprezinta nu doar o simpla bautura, ci este expresia unui stil de viata in care se impletesc bunastarea si bogatia spirituala. Insusi procesul de producere a cognac-ului constituie o „alchimie a stilului“: totul trebuie facut fara graba, cu grija pasionata pentru detaliu. Marile case producatoare, precum Camus, Courvoisier, Hennessy, Martell, Thomas Hine & Co. sau Remy Martin sunt percepute drept culmi ale perfectiunii. Traditia si experienta acestor producatori sunt reflectate in produsele scoase pe piata, adevarate bijuterii pentru temerarii gustului rafinat. Care, evident, poarta si preturi pe masura.
Cognac-ul lui Napoleon
Courvoisier are radacini adanci in istorie, numele sau fiind legat de cel al marelui Napoleon. Gustul desavarsit si calitatea legendara l-au facut renumit in intreaga lume, drept un lider in materie de stil printre toate celelalte brandy-uri
Istorie imperiala
In 1811, Napoleon viziteaza micuta companie, fiind gazduit de Louis Gallois, primarul de atunci al Bercy-ului, si de Emmanuel Courvoisier. Potrivit legendei, in momentul plecarii sale in exil, imparatul ia cu el cateva butoiase de cognac. Bautura a starnit atat de mult pasiunea ofiterilor englezi care-l escortau pe imparat, incat acestia au numit bautura „Cognacul lui Napoleon“.
In 1843, fiul lui Emmanuel, Felix Courvoisier muta sediul firmei in Jarnac, iar bautura produsa de el isi castiga renumele de cel mai bun cognac in 1869, cand Napoleon al III-lea certifica, printr-un decret, cognacul ca fiind „Bautura oficiala a Curtii Imperiale“. Documentul poate fi vazut si astazi in muzeul Courvoisier de la Jarnac, impreuna cu alte artefacte napoleoniene.
Dupa mai bine de cincizeci de ani, in 1909, compania Courvoisier este preluata de familia britanica Simon, care incepe o campanie de promovare a numelui Courvoisier in intreaga lume. Pasionati de aceasta bautura, inoveaza si aspectul comercial al sticlei punand pe eticheta silueta lui Napoleon si inventand
sticla „Josephine“.
Astazi, numele Courvoisier apartine companiei Allied Domecq, unul dintre cei mai mari producatori si comercianti de bauturi alcoolice din lume.
Pasiune pentru un mit
Procesul de fabricare a cognac-ului Courvoisier se bazeaza pe doua concepte: grija si mandrie. Fiecare etapa in parte – incepand de la selectia strugurilor, distilare, cupajul lichidelor, baricare si maturare – se realizeaza, intotdeauna, la cele mai inalte standarde de calitate.
Peste 1.000 de familiii producatoare de vin colaboreaza cu Allied Domecq pentru realizarea cantitatilor de cognac cu numele Courvoisier. Aceasta relatie are in spate foarte multi ani de experienta si pasiune fata de struguri si de procesul de selectie al acestora.
Pentru a pastra calitatea cognac-ului, producatorii Courvoisier folosesc numai struguri din soiul Ugni Blanc (in Italia, soiul este cunoscut sub numele de Trebbiano), recoltati numai din regiunile Grande Champagne, Petite Champagne, Borderies si Fins Bois. Procesul de dubla-distilare este specific producerii cognac-ului si se realizeaza in alambicuri traditionale, din cupru. Produsul primei distilari, „brouillis“, este procesat a doua oara dupa metoda „La Bonne Chauffe“. In urma distilarii, produsul este separat in trei parti: „capul“, „inima“ (cognac tanar, cu 70% alcool) si „coada“. Pentru producerea Courvoisier se foloseste numai „inima“.
Spre deosebire de multi alti producatori de cognac, pentru Courvoisier se folosesc doar alambicuri de capacitati mici, pentru un control mai bun asupra calitatii si complexitatii
cognac-ului tanar. Maturarea, la randul ei, se face numai in baricuri din stejar frantuzesc, deoarece acesta adauga finete si bogatie de arome bauturii. Inainte de procesul de maturare, Maestrii Preparatori Courvoisier inspecteaza fiecare bucata de stejar, inainte ca aceasta sa fie transformata in baricuri.
Marea provocare a preparatorilor Courvoisier este de a asigura in fiecare an calitate cognac-ului, sarcina destul de greu de indeplinit intrucat fiecare an aduce diferite recolte si diferite caracteristici ale vinurilor materie prima pentru Courvoisier.
L’Esprit de Courvoisier
Este un cupaj de cognac-uri vechi datand din era napoleoniana. Foarte bogat si complex, proaspat si vibrant datorita maturarii. Aromele delicate amintesc de boabele de cafea si mirosul frunzelor de tutun. Impresioneaza prin gustul dulce cu tente de scortisoara, caise uscate si miere.
Courvoisier Succession JS
Succession JS a fost creat pentru a marca 200 de ani de la incoronarea lui Napoleon ca imparat, la 2 decembrie 1804. Un cognac cu caracteristici exceptionale, cu arome bogate si complexe de vin sherry, lemn de cedru, cafea proaspat prajita si miere. Gust delicat de pepene galben si un post-gust ce evoca parfumul unei prajituri calde cu fructe.
Courvoisier Napoleon Fine Champagne
Cognacul lui Napoleon, o adevarata capodopera pentru cunoscatori. Un buchet delicat si subtil, un complex de arome ce aminteste tutunul de calitate, prunele uscate, alune, turta dulce si portocale. Corp puternic, insa cu un post-gust lung si lejer.
Courvoisier VSOP Exclusif
Inima celor mai faimoase cocktailuri. A fost conceput pentru a se potrivi celor mai extravagante combinatii. Subtil si armonios, cu tonuri de condimente, vanilie si turta dulce.
Courvoisier Initiale Extra
Expresia perfectiunii Courvoisier. Un elegant cupaj format din vinuri provenind din regiunile Grande Champagne si Borderies. Aromele sale amintesc de mirosul de trufe cu tente exotice: scortisoara, portocale si caise uscate. Gustul adanc si armonios creeaza o explozie senzoriala la nivelul papilelor gustative.
Courvoisier XO Imperial
Creat in urma cupajarii unor sortimente de cognac foarte vechi, XO Imperial dezvolta un caracter complex, cu un echilibru perfect al aromelor. Intens aromat, cu o textura catifelata si cu un buchet asemanator aromei de ciocolata, cu tente de portocala, caisa si pere.
Courvoisier VSOP Fine Champagne
Courvoisier VSOP ofera un buchet delicat si un echilibru perfect intre aromele de stejar si cele exotice. Aromele sunt armonioase si complexe, cu tonuri de vanilie si alune.
Courvoisier VS
Un caracter distinctiv si un gust rotund. Fructuos si delicat, cu un gust scaldat de mirosuri de flori de primavara. Iese in evidenta in special prin aroma bogata si vigoarea cognac-ului tanar. Post-gustul este scurt, dar foarte intens.
Articol preluat din revista Connaisseur cu acordul proprietarilor
| < Anterior |
|---|
Saluti e buone feste
Saluti e buone feste!
Brandy = distilat din vin produs in aproape toate zonele viticole din lume,cu caracteristici organoleptice cateodata mult diferite,in functie de tara in care sant produse.brandy-ul italian,sau arzente,se obtine din vinuri de buna calitate si este tinut mult timp sa se invecheasca in butoaie de gorun de Slavonia sau in butoiase mici din lemn de stejar,fiind cel mai cautat sortiment de rachiu.Brandy-ul frantuzesc,ruda indepartata a mult mai pretiosului cognac,este obtinut din vinuri mediocre,iar produsul final nu este de o calitate deosebita.Brandy-ul grecesc,obtinut din vinuri puternic alcoolizate si tinut la invechit in butoaie de gorun, este dres cu zahar ars si cu extracte vegetale,fiind in general un rachiu de calitate buna.Brandy-ul spaniol,numit si aguardiente este un rachiu bun si, uneori,de o calitate excelentaobtinut din diferite soiuri de vin provenite din mai multe podgorii.brandy-ul german sau weinbrand, obtinut din vinuri din bazinul Marii Mediterane.De un interes special se bucura sortimentele de brandy produse in Comunitatea Statelor Independente,depasit calitativ doar de distilatul national-vodka-,provenite din Ucraina,Georgia,Azerbaidjan si Moldova.